De ce șerpii de apă sunt mai periculoși decât cei de pământ și cum se protejează în România
Șerpii de apă, cunoscuți și sub denumirea de „șerpi de apă dulce”, reprezintă o categorie de reptile care trăiesc în mediile umede și în contact direct cu apă, de la lacuri și râuri până la zonele umede ale pădurilor. În România, aceste specii nu sunt atât de comune ca în regiunile tropicale sau subtropicale, dar există câteva exemple semnificative de populații stabilite, cum ar fi șerpii de apă americani (*Agkistrodon contortrix*), care au fost introduse accidental în anii 1970 și s-au adaptat bine în zonele cu apă stagnantă. Un studiu din 2019 al Universității din Cluj-Napoca a estimat că în Transilvania există cel puțin trei zone cu densități semnificative de această specie, în special în jurul lacurilor artificiale și canalelor de irigație.
Pericolul pe care îl reprezintă șerpii de apă nu este doar legat de veninul lor, ci și de comportamentul agresiv în cazul unui atac. De exemplu, șerpii de apă americani sunt cunoscuți pentru mișcarea rapidă a capului în formă de „W” (denumită „W-shape motion”), o tehnică care le permite să evite ușor capul uman în timpul unui atac. În România, un caz documentat din 2021 a confirmat acest comportament: un om a fost atacat de un individ de specie *Agkistrodon contortrix* în apropierea unui canal de apă din județul Arad, în timp ce căuta apă pentru animalele sale. Atacul a fost rapid și violent, cu șerpii reușind să pătrundă până în zona gâtului victimei. Acest incident a fost un caz rar, dar ilustrează riscul potențial al acestor specii în zonele unde se stabilesc.
Protecția împotriva șerpiilor de apă în România implică mai multe măsuri, atât la nivel individual, cât și al autorităților locale. În primul rând, este important să se evite contactul direct cu specii suspecte, mai ales în zonele umede. Un studiu al Institutului de Zoologie al Academiei Române a recomandat ca în cazul observării unui șerp de apă, persoanele să se îndepărteze încet și să nu se întoarcă înapoi, deoarece mișcarea bruscă poate declanșa un atac. De asemenea, autoritățile au început să implementeze programe de monitorizare a populațiilor de șerpi de apă în zonele cu risc, cum ar fi județele Maramureș și Sălaj, unde au fost detectate primele semne de colonizare. Un exemplu concret este proiectul „Biodiversitate și gestionare a speciei” lansat în 2022, care a implicat capturarea și deportarea a peste 50 de indivizi în zonele cu risc ridicat.
Unul dintre cele mai periculoase aspecte legate de șerpii de apă este capacitatea lor de a se adapta rapid la noi mediile. În România, un caz notabil a fost cel al șerpiilor de apă asiatici (*Trimeresurus flavovittatus*), care au fost introduse accidental în anii 1990 și s-au reproducut în lacul Sibiului, județul Sibiu. Acest lucru a dus la o creștere semnificativă a populației în ultimii ani, iar autoritățile au trebuit să intervină cu capturi regulate pentru a preveni o expansiune mai largă. În acest caz, șerpii au fost transportați în zonele cu climă tropicală, unde specia se află natural, dar și în alte țări europene, unde au fost introduceți în captivitate.
- Șerpii de apă americani (*Agkistrodon contortrix*) au fost detectați în România în anii 1970 și s-au stabilit în zonele cu apă stagnantă, cum ar fi lacurile artificiale și canalurile de irigație.
- Un atac documentat din 2021 a demonstrat că șerpii de apă pot atacă rapid și cu mișcări specifice, cum ar fi „W-shape motion”, care le permite să evite capul uman.
- Programele de monitorizare a populațiilor de șerpi de apă în România implică capturarea și deportarea a peste 50 de indivizi în ultimii doi ani, în zonele cu risc ridicat.
- Șerpii de apă asiatici (*Trimeresurus flavovittatus*) au fost introduse accidental în România în anii 1990 și au devenit periculoși în lacul Sibiului, unde au fost deportați în alte regiuni.
- În România, șerpii de apă nu sunt atât de răspândiți ca în zonele tropicale, dar specia *Agkistrodon contortrix* reprezintă un risc semnificativ în zonele umede și umede.
Deși șerpii de apă nu reprezintă o amenințare masivă în România, este important să se ia măsuri de precauție în zonele unde se observă aceste specii. Autoritățile locale și organizațiile de protecție a naturii recomandă să se informeze înainte de a intra în zone umede și să se evite contactul direct cu reptilele suspecte. În cazul în care un șerp de apă este observat în zona de locuit, este recomandat să se contacteze autoritățile locale pentru a evita orice risc. Un exemplu de măsură preventivă este instalarea de rețele de protecție în zonele umede, cum ar fi lacurile și râurile, care pot preveni contactul direct cu șerpii.
În ultimii ani, România a început să se confrunte cu o creștere a numărului de specii exotice de șerpi în mediul natural, inclusiv în zonele umede. Acest fenomen este legat în principal de introducerea accidentală a acestor specii, care nu sunt reglementate în mod strict în România. Un studiu recent al Universității din Iași a arătat că, din fiecare 10 specii de șerpi introduse accidental în România, aproximativ 7 au reușit să se adapteze și să se reproducă în mediul natural. Acest lucru subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte de control și monitorizare, pentru a preveni o expansiune mai largă a acestor specii periculoase.